Proiectul INFRAS

Proiect CEEX modulul IV

"Dezvoltarea capacitatii si a competitivitatii unui laborator de control din domeniul zootehnic pentru asigurarea controlului de calitate a furajelor conform normelor si legislatiei Uniunii Europene (EURONUTRICAL)/ Contract 64/ 2005"

 

Persoane de contact:

Director de proiect dr. Rodica Diana CRISTE, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Administrator drd. Arabela UNTEA, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Responsabil stiintific dr. Margareta OLTEANU, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

Derapajele industriei europene de nutreturi (descoperirea dioxinei in ingredientele pentru nutreturi, utilizarea furajelor modificate genetic si a acelora contaminate cu micotoxine etc.), raspandirea encefalopatiei bovine si a multor microorganisme patogene (ex. Salmonella din oua) s-au transformat in adevarate scandaluri mediatice, concentrand atentia consumatorilor de pretutindeni asupra rolului industriei de nutreturi asupra calitatii si securitatii hranei.

Primii care au dezvoltat sisteme de control al calitatii furajelor conform principiilor din alimentatia publica au fost olandezii. Asigurarea calitatii laptelui, a carnii si a oualor este foarte importanta pentru agricultura olandeza deoarece peste 60% din productie este destinata exportului. Pentru a nu inregistra mari pierderi financiare olandezii si-au propus sa asigure in mod ireprosabil siguranta calitatii produselor. incepand din anii 90, ai secolului XX, politica Product Board Animal Feed (PDV), un organism olandez, a avut ca principal obiectiv asigurarea calitatii furajelor cu ajutorul unui standard GMP (Good Manufacturing Practice = Practici bune de productie). Acest sistem utilizat pana la mijlocul anului 1999 s-a dovedit a fi insuficient pentru ca nu putea preveni contaminarile accidentale facandu-se referire doar la asa numitele riscuri cunoscute din experienta anilor trecuti. Drept urmare, Product Board Animal Feed s-a decis sa imbunatateasca GMP-ul printr-o abordare proactiva care sa includa analiza riscurilor pe intregul lant de producere a furajelor, in fapt, preluarea HACCP-ului (Hazard Analisys and Critical Control Points = Analiza riscurilor si a punctelor critice de control sau Analiza pericolelor si punctele critrice de control) practicat in industria alimentara. De asemenea, s-a extins controlul de calitate la intregul lant de furmnizori de materie prima furajera si s-a perfectat un Sistem de Alarma Timpuriu (Early Warning Sistem EWS) care intentioneaza sa functioneze ca un sistem aditional sistemelor de management al calitatii ca ISO 9000, GMP, HACCP. Scopul EWS este detectarea, comunicarea si eliminarea un posibil sau potential risc de contaminare, care poate aparea nerespectand toate masurile de prevenire. In anii 2000 aceste elemente au intrat in standardul de furaje GMP. Standardul imbunatatit se intituleaza GMP+. Integrarea sistemului HACCP in GMP atesta faptul ca sectorul de productie a furajelor este parte a industriei alimentare. Aceste noi scheme de control se regasesc in Regulamentul privind Controlul alimentelor si a furajelor propus de Comisia europeana in februarie 2003. Noile reglementari se preconizeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2006. Cu atat mai mult este nevoie in Romania de laboratoare de control a calitatii furajelor care sa faca fata acestor exigente deosebite cu implicatii majore in libera circulatie a bunurilor si siguranta consumatorilor.

Organizarea controlului de calitate, conform documentelor europene, presupune in esenta parcurgerea algoritmului de mai jos:

1. Desemnarea unei persoane calificate ca responsabil cu controlul calitatii.

2. Existenta unui laborator de control care include specialisti si echipamente performante, cu care producatorii de furaje, in postura lor de parte a schemei de asigurare a calitatii, trebuie sa fie in permanenta legatura, si in care sa se efectueze controlul calitatii (faptul ca sunt in conformitate cu specificatile) furajelor produse, inainte de scoaterea pe piata a acestora.

3. Conceperea , in scris, a unui plan de control al calitatii si implementarea lui. Acest plan trebuie sa stipuleze controale in punctele critice din procesul de fabricatie, proceduri de recoltare a probelor si frecventa recoltarilor, metodele de analiza si frecventa analizelor de la materia prima pana la produsul finit. Este de dorit ca planul sa fie in acord cu GMP+ ceea ce presupune automat implementarea HACCP-ului

4. Implementarea unei proceduri pentru producator de prelevare a probelor de materii prime, produse finite sau cele de pe flux in cantitati suficiente, si care trebuie incercata de mai multe ori pentru a i se putea determina repetabilitatea. Pastrarea unei evidente riguroase a acestor probe prin etichetarea si inregistrarea lor. Ele trebuie pastrate la dispozitia autoritatilor competente pe perioada valabilitatii lor.

O astfel de organizare are ca instrument de baza laboratorul de analize care trebuie sa fie la un nivel de dotare ce trebuie sa faca fata provocarilor continue ce apar in controlul de calitate a furajelor, relationat direct cu calitatea si siguranta alimentelor de origine animala. De asemenea, laboratorul trebuie sa dispuna de personal specializat, instruit pentru a putea pune in valoare dotarile.

In acest context, in Romania, dezvoltarea capacitatii si a competitivitatii unui LC din domeniul zootehnic in vederea realizararii controlului de calitate a furajelor este o prioritate cu caracter national pentru a permite asigurarea calitatii si sigurantei alimentelor conform conceptului enuntat mai sus farm to fork.

Prin proiect se urmareste dezvoltarea unui laborator de analize din zootehnie ca laborator acreditat independent destinat atat producatorilor de furaje, crescatori de animale care vor sa cunoasca calitatea si siguranta furajelor produse, respectiv utilizate cat si mediului academic (universitar si institutional). Un control riguros si complet al calitatii furajelor furnizeaza informatii despre gradul de contaminare a acestuia cu substante cu efect negativ, protejand astfel animalele, produsele animaliere si in final consumatorul.

Exista o larga serie de contaminanti si de modalitati de contaminare a furajului care impune controlul calitatii si sigurantei acestuia de-a lungul procesului de productie.

 

Etapele proiectului

 

Etapa I - Cresterea calitatii profesionale a activitatii Laboratorului de control prin ridicarea competentei si dezvoltarea bazei materiale

Principalele activitati
Studiul directivelor UE privind controlul calitatii furajelor
Definirea metodelor de determinare a aminoacizilor, pesticidelor, aflatoxinei si a metalelor grele (plumb, cadmiu) din furaje in conformitate cu procedurile agreate in UE

Etapa II-a - Experimentari in vederea implementarii metodelor analitice de determinare a aminoacizilor, metalelor grele (plumb, cadmiu), micotoxine

Principalele activitati
Implementarea procedurilor de determinare a aminoacizilor, pesticidelor a metalelor grele (plumb, cadmiu), micotoxine (aflatoxina) din materii prime furajere si nutret combinat.
Cresterea gradului de siguranta si protectia muncii din Laboratorul de analize in conformitate cu normele de protectie a muncii in vigoare.
Diseminarea rezultatelor obtinute prin comunicari la manifestari stiintifice

Etapa III-a Dezvoltarea capacitatii existente a laboratorului de analiza

Principalele activitati
Participarea la scheme de analize interlaboratoare; Realizarea de studii comparative intre diferite metode.
Diseminarea rezultatelor obtinute prin publicare de articole si participare la manifestari stiintifice
Intarire capacitatilor de lucru a laboratorului prin noi dotari

Etapa IV Acreditarea noilor incercari implementate in Laboratorul de analiza

Principalele activitati
Extinderea gamei de incercari (aminoaciz] i, Pb, Cd) in directa corelare cu prevederile directivelor europene privind controlul de calitate a furajelor
Preaudit in vederea extinderii acreditarii noilor metode analitice implementate
Extinderea acreditarii pentru noile metode analitice implementate
Diseminarea metodologiei de lucru (articole, manual, masa rotunda, materiale de informare)