Proiectul PN 39 08 03 02

Proiectul PN 38 03 02/2009:
Cercetari privind evaluarea nutritionala a unor noi hibrizi autohtoni de plante furajere rezistente la seceta, utilizate in hrana rumegatoarelor.

 

Faza: VII. Elaborare ghid cu aplicatii practice (modele de ratii pentru rumegatoare, recomandari) pentru fermieri pe baza rezultatelor proiectului: diseminarea acestuia.
Termen: 10.12.2013

1. Obiectivul proiectului: Evaluarea unor noi surse furajere destinate cresterii taurinelor in zonele neirigate de campie prin producerea de furaje de calitate si utilizarea lor in cadrul a noi structuri de ratii echilibrate energo-proteic care sa rentabilizeze productia zootehnica.

Obiective specifice: Rezolvarea unei secvente dintr-un studiu complex de cercetari de nutritie animala care releva noi posibilitati de rentabilizare a cresterii rumegatoarelor in zonele neirigate din campie.

Obiective intermediare: Abordat intr-un colectiv interdisciplinar, acest obiectiv va fi sustinut prin urmatoarele subsidiare:

a) estimarea compozitiei chimice, a digestibilitatii si valorii nutritive a furajelor in raport cu conditiile de crestere;

b) practicarea de culturi cu doua sau trei finalitati de exploatare si anume pentru consum sub forma de masa verde, fan si pentru insilozare;

c) realizarea in ogor propriu sau in succesiv a unor culturi furajere adaptate prin biologia lor si prin ciclul de productie la factori de risc termic si hidric;

d) asigurarea acestor obiective poate oferi multiple posibilitati cercetarii stiintifice in sensul sprijinirii fermelor cu profil agrozootehnic prin solutii stiintifice viabile, usor de aplicat, apeland concomitent la folosirea eficienta a terenului agricol disponibil si la rentabilizarea productiei zootehnice prin alcatuirea si administrarea de ratii cu conversie superioara.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

a) realizarea biomasei furajere mai ales in conditiile resurselor pedoclimatice naturale, cu aport fertilizant redus ca si asigurarea culturilor succesive, care vor determina bunul management al terenurilor agricole si nu vor crea probleme de poluare a solului;

b) determinarea potentialului productiv al culturilor de sorg si de mei si alcatuirea unor ratii de baza cu partciparea acestora in vederea diminuarii impactului poluant al ratiilor, a cresterii convesiei lor in productia animaliera si metabolizarii superioare a componentelor, ceea ce poate reduce in acelasi timp excreta de azotati si azotiti in mediu;

c) rezultatele obtinute vor completa actualele tabele de valori nutritive cu mentinerea activitatii de cresterea taurinelor ovinelor si caprinelor la campie si asigurarea furajelor pe tot parcursul anului, conditionand pastrarea efectivelor, indiferent de capriciile vremii.

Obiectivul fazei: Realizarea unui ghid practic cu indicarea aspectelor generale privind necesitatea folosirii unor plante rezistente la seceta, descrierea importantei acestora in nutritia animala si indicarea ariei de cultura a lor precum si cateva elemente referitoare la tehnologia de infiintare, de intetinere si de recoltare a culturilor de sorg si mei. Ghidul mai cuprinde cateva notiuni de fiziologie a aparatului digestiv la rumegatoare, exemple de calcul al valorii energetice si proteice a acestor nutreturi si in final o serie de ratii de hrana pentru diferite categorii de taurine, ovine si caprine in care sa participe sorgul si meiul sub forma de masa verde, fan sau siloz.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei :

Evidentierea potentialului energetic si proteic al sorgului si meiului in diferite forme de administrare: masa verde, fan sau siloz in vederea corelarii parametrilor de valoare nutritiva cu cerintele animalelor din speciile care se preteaza la aceste tipuri de nutreturi de volum, putand garanta o eficienta de utilizare optima a nutrientilor care sa asigure productii de carne si lapte si in conditii de deficit hidric (includerea acestor date in tabelele de valori nutrive indicate in ghid). Exemplificari si optimizari de modele de ratii pentru taurine, ovine si caprine cu participarea sorgului si meiului sub forma de masa verde, fan sau siloz in cantitati rezonabile si enuntarea unor reguli cu privire la cantitatile posibil de administrat pentru echilibrarea energo-proteica si mineral vitaminica a acestora.

 

Ghid practic privind utilizarea unor plante rezistente la seceta in hrana rumegatoarelor (sorgul zaharat si meiul)

Sumar

1. Introducere (generalitati)

Data fiind configuratia actuala a structurilor agricole si lipsa infrastructurilor functionale, inclusiv aparitia fenomenului de seceta care a creat probleme majore an de an in restructurarea si gestionarea sistemelor de producere a furajelor, implicit in zona pastrarii efectivelor pe specii, se impune adoptarea si definirea unui domeniu pe care cercetarea agricola trebuie sa il abordeze pentru identificarea si experimentarea unor solutii nutritionale noi, cu folosirea in ratiile rumegatoarelor a unor componente de baza, care sa fie asigurate de culturi furajere mai putin dependente de cantitatea de apa din perioada de vegetatie.

2. Importanta, raspandirea si tehnologia de cultura a unor plante rezistente la seceta (sorgul si meiul)

Sorgul zaharat (Sorghum saccharatum) prezinta tulpini inalte pana la 3 m, suculente, cu un continut ridicat de zahar. Se foloseste atat pentru extragerea siropului cat si ca planta de nutret, fiind cultivat pentru masa verde sau pentru siloz. �n Romania, in ultima vreme, au fost creati la Institutul de la Fundulea hibrizii de sorg zaharat pentru uz furajer F-436 si F-465 cu productivitate net superioara.

In privinta tehnologiilor de cultura, meiul se incadreaza in normele corespunzatoare paioaselor anuale, fiind necesara utilizarea sistemelor de masini specifice acestora pentru pregatirea terenului, semanat si chiar recoltat.

3. Particularitatile digestiei si metabolismului substantelor nutritive la rumegatoare

Rumegatoarele, comparativ cu monogastricele, au aparatul digestiv adaptat la un regim ierbivor si la functia de rumegare, ceea ce le confera o serie de particularitati. De aceea, acest tip de aparat le permite rumegatoarelor sa ingere intr-un timp relativ scurt cantitati considerabile de nutreturi, care sunt deglutite dupa o masticare sumara, depozitate intr-un compartiment special al stomacului, numit rumen, readuse dupa un timp din nou in cavitatea bucala, remasticate si redeglutite.

4. Determinarea valorii nutritive a nutreturilor

4.1. Prelevarea probelor de nutreturi
4.2. Determinarea compozitiei chimice
4.3. Unitatile nutritive pentru rumegatoare (UNL, UNC)
4.4. Evaluarea proteinei in sistem PDI
4.5.Valoarea nutritiva a unor nutreturi
4.6. Normele de energie si protein pentru vaci, oi si capre.

5. Valorificarea sorgului si meiului in hrana rumegatoarelor

- in vederea sustinerii concrete a fermierilor au fost elaborate cateva modele de ratii de hrana pentru unele specii si categorii de rumegatoare, ce includ plantele rezistente la seceta (sorg, mei) sub diferite forme (masaverde, fan, silozuri).

6. Recomandari pentru fermieri

- pentru probarea productivitatii acestor culturi cat si a potentialului energo-proteic al plantelor obtinute, va propunem cultivarea unor suprafete relativ restranse pentru inceput si, in masura in care va convingeti privitor la reusita acestor variante, va veti dimensiona in mod optim planul culturilor furajere pentru ferma dumneavoastra cu includerea acestora la scara largita.

- introducerea in ratii, intr-o proportie considerabila a oricarui component nou (ingredient nou furajer), fie din categoria nutreturilor de volum (fibroase, suculente, grosiere), fie din concentrate, trebuie sa se faca in mod treptat, cantitatea maxima permisa la administrare sa fie atinsa dupa un interval de cel putin 7-8 zile.

- la alcatuirea ratiilor, in cazul hibrizilor de sorg sau al soiurilor de mei au fost luate in calcul valori medii ale acestora privind continutul in unitati nutritive UNL sau UNC, in proteina PDIN, PDIE si in unele macroelemente Ca, P.

- pentru acoperirea necesarului de vitamine si microelemente, la fiecare exemplu (varianta) de ratie se poate adauga premix vitamino-mineral in amestecul de concentrate calculat in raport de 1% din substanta uscata totala a ratiei si sare la discretie.

- exemplele de ratii pe care vi le prezentam pot cuprinde o infinitate de variante care sa includa si alte surse furajere dar, in primul rand, nutreturile de care dispuneti dumneavoastra.

- un lucru foarte important trebuie avut in vedere: necesarul animalului si calitatea nutretului, continutul acestuia in elemente nutritive, mai concret, valoarea lui nutritiva, element decisiv in contrabalansarea cerintelor in care se incadreaza animalul.

Pentru a putea consulta varianta completa a acestui ghid sau pentru informatii suplimentare privind hranirea rumegatoarelor, va rugam sa luati legatura cu: dr. ing. Ilie Voicu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) sau drd. med. vet. Eugenia Mircea (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.).